Pe scurt

Zece evenimente, pe subiecte importante pentru societate, organizate în colaborare cu experți și instituții de profil, se vor derula în 2019. Rezultatele și concluziile acestora vor fi publicate și adaptate într-un portal gratuit de e-learning  pentru elevi și studenți. Scopul proiectului este de a susține un hibrid cu baze în pedagogie, o combinație de educație formală și non-formală.

Cele 10 evenimente se vor derula în format de dezbatere de către Asociația Curaj Înainte și partenerii săi. Donațiile primite pentru acest proiect, prin taxa de participare la evenimente și prin banii strânși prin acest site, vor fi direcționați către portalul de e-learning. Participanții și persoanele interesate de educația tinerilor vor putea să finanțeze alternative specializate de educație, pe subiecte cu importanță reală pentru societate.

De unde pornim

Observăm provocări majore la adresa sistemului de educație românesc. Statisticile privind abandonul școlar din România sunt un adevărat semnal de alarmă.

Conform Salvați Copiii, în 2017, la nivel național, rata abandonului școlar se ridica la aproape 20%. Altfel spus, aproape o cincime din elevii din România părăseau băncile școlii înainte de a fi absolvit numărul de clase obligatorii. În cifre exacte, anul trecut, situația se prezenta astfel: 26,6% din elevii din mediul rural au abandonat școala, în vreme ce doar 17,4 % din elevii din orașe mici au luat aceeași decizie. De departe, cea mai mică rată a abandonului școlar a fost înregistrată în orașele mari, acolo unde doar 6,2% din elevi au ales să renunțe la cursuri.

Fenomenul abandonului școlar nu este unul nou. O statistică a INS din 2016 arăta că numărul elevilor care au fost înscriși în ciclul primar și gimnazial s-a redus și că, de asemenea, numărul liceenilor s-a diminuat. Scăderea natalității joacă un rol, dar sărăcia este cel mai comun motiv invocat atunci când vine vorba de luarea deciziei de a întrerupe cursurile școlare.

„Dacă aruncăm o privire succintă asupra rezultatelor de la evaluările naţionale, putem surprinde complexitatea unui fenomen social deja cronicizat: astfel, în anul 2016, 37,5% dintre elevii de clasa a VIII-a din mediul rural au avut rezultate slabe (sub nota minimă 5), comparativ cu 15% în şcolile urbane. Diferenţele între mediul rural-urban sunt reflectate şi în ceea ce priveşte rata înscrierii în educaţia preşcolară. Astfel, procentul copiilor cu vârsta între 3-5 ani înscrişi în învăţământul preşcolar este de 81,4%, pentru anul şcolar 2016-2017, cu o diferenţă de aproximativ 10 puncte procentuale între mediual rural şi urban: 75,9% rata de înscriere în mediul rural şi 86,2% în mediul urban”, arată o altă statistică a Salvați Copiii. Cu alte cuvinte, numărul elevilor din mediul rural care au rezultate slabe la învățătură este dublu față de cel al elevilor din mediul urban.

Nu de puține ori, elevii rămân înscriși la cursuri, însă aleg să nu se prezinte la școală. O statistică a Inspectoratului Școlar București arăta că din septembrie 2012 și până în februarie 2013 profesorii din București au consemnat în cataloage 4.8 milioane de absențe, din care 2.6 milioane nemotivate. Cifrele sunt nu doar uriașe, ci și îngrijorătoare, dând măsura unui fenomen care ar putea explica statisticile alarmante privind rata de analfabetism funcțional.

„De la începutul anului şcolar 2012-2013 până în februarie au fost înregistrate, la nivelul instituţiilor de învăţământ preuniversitar din Bucureşti, peste 1,6 milioane de absenţe nemotivate la licee, 517.000 la gimnaziu şi 224.000 la ciclul primar”, arată aceeași statistică.

Despre situația din sistemul de educație vorbesc și statisticile Eurostat. Spre exemplu, un studiu din 2016 arăta că în timp ce în ţări ca Lituania, Luxemburg și Danemarca peste jumătate din populaţia între 30 şi 34 de ani este şcolită la universitate, România şi Italia se situează la jumătatea acestui nivel. Fără doar și poate, un rol important în ceea ce privește decizia de a nu merge la facultate îl joacă lipsa de atractivitate a sistemului de învățământ românesc. Datele Eurostat sunt din nou grăitoare. Dacă în țări precum Lituania sau Luxemburg bugetul pentru Educație se ridică la aproximativ 7% din PIB, în România, alocarea abia sare de 3%.

Pentru conformitate, e important să precizăm că numărul absolvenţilor de studii superioare s-a dublat de la 7,1% în 2002 la 14,4% din populaţia stabilită a României, potrivit rezultatelor finale ale Recensământului din 2011, anunţate de Institutul Naţional de Statistică.

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul în care se discută despre capacitatea elevilor de a rezolva probleme complexe: doar 2% pot citi și înțelege texte complicate și numai 3,3% sunt în stare să rezolve probleme cu un grad mai ridicat de complexitate la matematică, arată un raport al Băncii Mondiale din 2018.

======

Surse: Europa Liberă, Digi24, Adevărul, 2, Gândul | Raportare redactată de Loredana Codruț | Mulțumiri speciale lui Marius Văcărelu, Oanei-Marina Panait, Oanei Dobre-Dimofte și Ștefaniei Militaru pentru ajutorul acordat în raportarea acestor informații.

Informații suplimentare: Ziarul de Iași, UNESCO, Educație Privată, 2.

Ce vrem să facem

Ca punct final, dezvoltăm un site de e-learning, de acces gratuit și online către educație, pe subiecte de interes pentru tineri, în următorii ani.

Ca să ajungem acolo, stabilim, în cadrul organizației noastre, care sunt acele subiecte. O facem transparent, prin recrutarea unui consiliu consultativ. Acesta decide cele zece subiecte de interes pentru elevii de liceu și studenții de facultate. Deadline-ul este ianuarie.

Organizăm zece dezbateri, una pe lună, premergătoare publicării fiecărui modul, care să dezvolte acele subiecte de interes și să le pună într-un cadru real, practic. Ne interesează ce spun participanții (aleși riguros dintre cei care doresc să participe) referitor la viitorul acestor tineri.

Tragem concluziile și, pe baza lor, construim câte un modul de curs online pentru fiecare dintre subiecte. Vom lucra cu profesori care vor asigura latura (și calitatea) pedagogică a modulelor.

Deschidem înscrierile la module și comunicăm accesul gratuit online, dar și în licee și facultăți. Site-ul rămâne funcțional pe o perioadă de cel puțin trei ani, cu posibilitatea dezvoltării unor noi module, pe alte subiecte, în funcție de rezultatele pe care le avem în timpul primului an.

De ce Iago?

Iago este personajul negativ din piesa Othello, scrisă de William Shakespeare. Da, aparent nu există nicio legătură cu proiectul nostru. Dar în analiza atentă a personajului, în complexitatea sa de poate cel mai mare antagonist dezvoltat de bardul englez, avem exact baza de la care pornim. Iago este un subiect bun, o referință pentru orice analiză literară. În înțelegerea lui, avem standardul pe care îl dorim de la tinerii noștri, în a privi orice informație în mod critic, inteligent. Iago este aparent binevoitor și onest, dar în realitate crud, brutal și, până la urmă, uman. În mod similar, în complexitatea realității actuale, avem bune și rele în societate, dar capacitatea critică de a le identifica în mod corect reprezintă speranță într-un viitor mai bun.

 


Contactați-ne aici sau donați pentru proiect, prin Asociația Curaj Înainte.